Blog

Orgo-ul sau ego-ul corporatiilor si cum tratam vanitatea astazi

Mai exact cum ne mandrim cu birouri fancy si de ce multinationalele isi respecta si intretin orgoliile

Orgoliul oricarui afacerist este ca prin prisma design-ului pe care il ofera un sediu de birou al companiei sale sa capteze ochii vigilenti si avizi de success ai clientului.

Primul pas spre interesul tintei este Receptia care trebuie sa fie cat mai dichisita daca este vorba de o multinationala respectabila sau de un cabinet de avocatura, un sediu de banca, fie cat mai simplista daca este vorba de un sediu Farmaceutic/Medical, care sa lase imediat impresia candorii.

In ultima perioada a aparut o tendinta de fit-out pentru cabinetele dentare, tendinta pe care o salutam si apreciem, mai ales daca este una nastrusnica, capabila sa ne mai indulceasca durerea.

E bine sa ne uitam scopul cand pasim intr-o cladire, si sa traim mai mult din detaliu si observatie, pentru ca in esenta asta presupune unul dintre cele mai uzitate motto-uri ale arhitectilor si designerilor: “The devil is in the detail. “

O a doua contractie pe retina, dar si un alt orgoliu trebuie sa fie peretii. Acestia trebuie sa introduca cat mai repede vizitatorul in spiritul gazdei, caci in ziua de azi “Sky is not the limit, your mind is. “

Pereti tapetati cu dungi, flori, buline, universuri paralele, pereti din MDF sau tabla, pereti falsi, rigipsati, din sfori, din frunze uscate, din hartie care sa dea senzatia de lume supradimensionata, pereti care sa redea idea de hobby sau de tip de business, pereti amovibili si cei mai dragi pereti noua, fara niciun dubiu sau alte prezentari, cei din sticla care sunt cei mai complecsi ca efect.

Vrei transparenta? Compartimentare? Izolare fonica? Culoare? Logo? Nu uita de sticla, ea poate fi baza tuturor celor mentionate mai sus!

Cel de-al 3-lea orgoliu respectabil este holul care poate respecta idea peretilor, sau poate irumpe in spatiul deschis sau partitionat al biroului.

Biroul si sectionarea lui va depinde evident de tipul de afacere intreprins, dar si de natura spatiului inchiriat sau detinut.

Recomandarea este ca pentru spatiile industriale sau fostele fabrici transformate peste noapte in birouri sa se pastreze linia de colectiv si de deschidere, iar pentru multinationale spatiul sa fie cat mai capsular, insular.

Mobila evident cu pretentii si ea, mereu in acord cromatic cu veselia. S-a demonstrat stiintific ca ceea ce o culoare face pentru randamentul angajatilor e echivalentul a ceea ce muzica face pentru plante.

Sala de mese trebuie sa expuna ideea de socializare a angajatilor si chiar sa ii transpuna in episodul de pranz luat in oras.

Ultimul orgoliu al unei companii este sala de relaxare careia i-am da un plus de personalitate printr-o minibiblioteca cu blaturi late care sa contina atat carti de relaxare, cat si carti care sa priveasca domeniul de activitate al firmei.

Din biblioteca am dori sa vedem plante curgatoare care sa dea senzatia de gradina si de supradimensional. Reveria ar fi perfecta daca spatiul ar gazdui si acvarii mici rotunde cu pestisori aurii la care angajatii sa isi puna dorintele de promovare, minim o canapea (fie ea si din paleti cu perne pufose ca niste covoare fermecate) sau macar 2 fotolii in care sa ne cufundam cu pofta cu care sar copiii in pat, rapusi de oboseala de dupa joaca, si de ce nu, un hamac la geam in care sa ne dezmierde soarele pret de 10 minute, timpul minim necesar vitaminei C pentru asimilare.

Cam asta ii trebuie unui birou modern si tot cam asa se intretine si orgoliul exacerbat al lumii de azi. Acest orgoliu trebuie vazut ca o vanitate a americanului care ne-a determinat pe toti sa avem o grija mai mare pentru felul in care aratam. In cazul birourilor acest orgoliu a presupus o schimbare in bine si o estetizare a spatiilor pe care o asteptam cu totii.

Esentialul schimbarii: Un pic de imaginatie si de asta sufera toata echipa Ekko 